Somatia de plata romaneasca vs. somatia de plata europeana

Prietena mea si colega noastra  Flavia Cupsan-Morar a redactat un articol continand o paralela intre somatia de plata romaneasca si somatia europeana, articol publicat in prestigioasa Revista Dreptul nr. 3 /2010.

Contine de asemenea si mentiuni asupra modului in care este preconizat a fi reglementata si ordonanta de plata in proiectul noului cod civil.

Este o lucrare foarte interesanta si de actualitate, ma bucur si ii multumesc ca mi-a dat acordul  sa o prezint aici.

Stim cu totii ca agitatia vietii de zi cu  zi  nu ne lasa cat timp am dori pentru studiu insa la fel de bine stim ca munca noastra nu inseamna nimic daca nu este dublata de cunostinte solide de teorie si de practica.

Sper ca si alti colegi sa aiba initiative similare, dovedind o data in plus profesionismul avocatilor clujeni si al scolii clujene de drept.

Somatia de plata europeana si somatia de plata romaneasca. Procedura ordonantei de plata prevazuta de Titlul IX din Proiectul noului Cod de Procedura Civila.

Proceduri. Asemanari si deosebiri

Recuperarea rapid a si eficienta a creantelor cu privire la care nu exista nici un litigiu în desfasurare are o importanta primordiala pentru operatorii economici din Uniunea Europeana. Aceasta se explica prin faptul ca intârzierile la plata constituie una din principalele cauze de insolventa, care ameninta continuitatea activitatii întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici si mijlocii, si provoaca pierderea a numeroase locuri de munca.

Pentru aceste motive, institutiile cu competenta in domeniu au adoptat, in anul 2006, Regulamentul Comunitatii Europene nr. 1896 din 2006 privind somatia de plata europeana. Acest Regulament se aplica de la 12 decembrie 2008, cu exceptia articolelor 28, 29, 30 si 31, care se aplica de la 12 iunie 2008.

Regulamentul a fost menit sa elimine obstacolele din calea bunei desfasurari  procedurilor civile, favorizând, în cazul în care este necesar, compatibilitatea normelor de procedura civila aplicabile în statele membre.

Procedura este una formalista. Orice act trebuie sa fie intocmit sub forma unui formular care se gaseste in anexa Regulamentului.

Regulamentul se aplica în materie civila si comerciala în litigiile transfrontaliere, indiferent de natura instantei. Sunt insa exceptate materia fiscala, materia vamala sau materia administrativa, si raspunderea statului pentru actiuni sau omisiuni comise în exercitarea puterii publice.  Acest regulament se aplica tuturor statelor membre cu exceptia Danemarcei.

In legislatia romaneasca, s-a instituit procedura unei somatii de plata inca din anul 2001, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001. Acest act normativ a suferit mai multe modificari pana s-a cristalizat forma in care se afla astazi in vigoare.

Ulterior, in anul 2007, a fost publicata Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, act normativ care transpune in dreptul romanesc Directiva 2000/35/CE.

Soma?ia de plata autohtona clasica, avand  la baza Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 se desfa?oara, la fel ca si cea europeana, la cererea creditorului, în scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a crean?elor certe, lichide ?i exigibile ce reprezinta obliga?ii de plata a unor sume de bani.

In ceea ce priveste instanta competenta sa judece o astfel de cerere, potrivit reglementarii europene, prin “instanta” se întelege orice autoritate a unui stat membru care este competenta în ceea ce priveste somatiile europene de plata sau în orice alta materie conexa. In legislatia noastra, in prezent, cererea de soma?ie de plata se depune la instan?a competenta pentru judecarea fondului cauzei.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 cuprinde o dispozitie suplimentara, potrivit careia cererea privind crean?a de plata a pre?ului rezultând dintr-un contract de achizi?ie publica, de concesiune de lucrari publice sau de servicii se depune la instan?a de contencios administrativ competenta, care va aplica pentru solu?ionarea cauzei prevederile prezentei ordonan?e de urgen?a.

Domeniul de aplicare al  Ordonantei de Urgenta a Guvernului 119/2007 este insa unul mai restrans, ea putand fi utilizata doar in cazul creantelor certe, lichide, exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte comerciale. Sunt insa exceptate creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa si contractele incheiate intre comercianti si consumatori.  Rezulta deci ca, aceasta ordonanta se aplica unei categorii mai restranse de litigii, si anume celor care au o baza comerciala, pentru celelalte ramanand aplicabila Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001.

Potrivit principiului lex spacialia derrogant lex generalia, pentru recuperarea creantelor izvorate din contracte comerciale, cererile trebuie sa fie intemeiate pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007, si nu pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001.

In situatia in care s-a formulat o cerere de recuperare a unei creante comerciale si aceasta cerere a fost intemeiata pe Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001, consideram ca cererea trebuie respinsa ca inadmisibila.  Nu putem fi de acord cu solutia unor instante  care au inteles sa analizeze o astfel de cerere, din oficiu, prin prisma prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007, avand in vedere prevederile art 84 Cod procedura civila. Potrivit art 84 Cod procedura civila, cererea de chemare in judecata este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita. In speta insa, este vorba de un temei juridic cu totul distinct, astfel incat instanta nu are posibilitatea de schimba temeiul juridic indicat in cererea initiala cu un alt temei juridic pentru a tranforma cererea in una admisibila .

Reglementarea europeana contie si notiunea de “litigiu transfrontalier”. Pentru ca o cerere de somatie de plata europeana sa fie admisa, reclamantul terbuie sa faca dovada ca  litigiul este unul transfrontalier. Este considerat a fi astfel acel litigiu în care cel putin una din parti are domiciliul sau resedinta obisnuita într-un stat membru, altul decât statul membru al instantei sesizate.-Momentul la care se apreciaza caracterul transfrontalier al unui litigiu este cel la care se introduce cererea de somatie europeana de plata.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului 119/2007 se aplica excluisv litigiilor nationale, respectiv acelora in care ambele parti sunt entitati romanesti.

In ceea ce priveste procedura de somatie de plata, cererea pentru emiterea unei somatii de palta europene trebuie sa contina aproximativ aceleasi elemente ca si cea romaneasca: numele si adresa partilor si, dupa caz, ale reprezentantilor acestora, precum si ale instantei sesizate; valoarea creantei, adica debitul si, dupa caz, dobânzile, penalitatile contractuale si costurile; cauza actiunii, inclusiv descrierea circumstantelor invocate ca temei al creantei si, dupa caz, a dobânzilor cerute; o descriere a elementelor de proba în sprijinul creantei si temeiul competentei;

In plus, cererea de somatie europeana trebuie sa indice si caracterul transfrontalier al litigiului.

Reclamantul poate informa instanta, într-un apendice anexat cererii, ca se opune trecerii la procedura civila de drept comun în cazul în care pârâtul face opozitie. Reclamantul pastreaza posibilitatea de a informa instanta ulterior în acest sens, dar în orice caz înainte de emiterea somatiei de plata.

Cererea se introduce pe suport de hârtie sau prin orice alt mijloc de comunicare acceptat de statul membru de origine si care poate fi utilizat de instanta de origine. Spre deosebire de somatia romaneasca, somatia europeana poate fi introdusa inclusiv pe cale electronica.

La cererea de somatia de plata romaneasca se anexeaza contractul sau orice alt înscris doveditor al sumelor datorate. Cererea ?i actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte par?i sunt, plus unul pentru instanta, spre deosebire de cea europeana, unde actele se depun intr-un singur exemplar. Aceasta deoarece, in procedura de somatie europeana, debitorul parat nu este citat.

Instanta sesizata cu o cerere de somatie europeana de plata examineaza, în cel mai scurt termen si bazându-se pe formularul de cerere, daca sunt îndeplinite conditiile de forma si daca cererea apare a fi întemeiata. Aceasta examinare poate fi efectuata cu ajutorul unei proceduri automatizate.

În cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile legale, instanta da reclamantului posibilitatea sa completeze sau sa rectifice cererea, cu exceptia cazului în care aceasta este în mod vadit nefondata sau inadmisibila. In Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001 nu este prevazuta expres posibilitatea completarii sau rectificarii cererii. Cu toate acestea, credem ca sunt aplicabile in cauza dispozitiile dreptului comun, respectiv ale art 114 al 1 si 2 Cod pr. civ., care permit reclamantului sa isi completeze cererea fie pe loc, fie intr-un termen scurt.

Atunci când instanta europeana cere reclamantului sa completeze sau sa rectifice cererea, aceasta stabileste un termen pe care îl considera corespunzator având în vedere circumstantele. Instanta poate proroga acest termen în cazul în care considera util acest lucru.

In dreptul romanesc, in toate cazurile, pentru solu?ionarea cererii, judecatorul dispune citarea par?ilor, potrivit dispozi?iilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explica?ii ?i lamuriri, precum ?i pentru a starui în efectuarea pla?ii sumei datorate de debitor ori pentru în?elegerea par?ilor asupra modalita?ilor de plata.

La cita?ia pentru debitor se vor anexa în copie cererea creditorului ?i actele depuse de acesta în sus?inerea cererii.

In cita?ie se va face men?iunea ca pana cel mai târziu în ziua fixata pentru înfa?i?are debitorul poate sa depuna întâmpinare, precum ?i actele ce pot contribui la solu?ionarea cererii. Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007 cuprinde o prevedere suplimentara potrivit careia, in cazul in care debitorul nu depune intampinare, aceasta poate fi considerata ca o recunoastere a pretentiilor creditorlui.

Procedura somatiei de plata europene se desfasoara insa exclusiv pe baza probelor aduse de catre reclamant, paratul-debitor nefiind citat.

În cazul în care conditiile legale sunt îndeplinite numai pentru o parte a cererii, instanta informeaza reclamantul cu privire la aceasta utilizând formularul tip C din anexa III. Reclamantul este invitat sa accepte sau sa refuze o propunere de somatie europeana de plata pentru suma stabilita de instanta si este informat cu privire la consecintele deciziei sale. Reclamantul raspunde trimitând înapoi formularul tip C pe care i l-a adresat instanta în termenul stabilit de aceasta.

În cazul în care reclamantul accepta propunerea instantei, instanta emite o somatie europeana de plata partiala, pentru partea din cerere care a fost acceptata de reclamant.

În cazul în care reclamantul nu trimite raspunsul în termenul stabilit de instanta sau refuza propunerea acesteia, instanta respinge în întregime cererea de somatie europeana de plata.

Posibilitatea pronuntarii unei hotarari partiale este prevazuta si de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 119/2007. Astfel, daca debitorul recunoaste doar o parte a pretentiilor creditorului, instanta va emite o ordonanta de plata partiala pentru suma ce corespunde partii necontestate a creantei, stabilind totodata si termenul de plata.

In procedura romaneasca, cu toate ca debitorul este citat, acesta nu poate sa aduca in cadrul procedurii decat aparari in favoarea sa, neputand sa formuleze pretentii proprii prin intermediul unei cereri reconventionale. Formularea unei astfel de cereri nu este posibila intr-o procedura urgenta si sumara, lipsita de caracter contencios.  De asemenea, nu este posibila nici formularea unei cereri de chemare in garantie, din aceleasi motive.

In ambele reglementari instanta poate admite sau respinge cererea.

In reglementarea europeana, cerera va fi respinsa în cazul în care nu sunt îndeplinite conditiile de forma sau cererea este vadit nefondata, precum si atunci cand reclamantul omite sa trimita raspunsul în termenul stabilit de instanta atunci cand se solicita completarea cererii.

Reclamantul este informat cu privire la motivele respingerii. Respingerea cererii nu poate fi atacata cu recurs. Cu toate acestea, respingerea cererii nu îl împiedica pe reclamant sa-si valorifice creanta printr-o noua cerere de somatie europeana de plata sau prin orice alta procedura prevazuta de legislatia unui stat membru.

La fel ca si in reglementarea europeana, si in cea romaneasca, ordonan?a prin care judecatorul a respins cererea creditorului este irevocabila. In acest caz, precum ?i în cazul în care prin ordonan?a cererea sa a fost admisa în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecata potrivit dreptului comun.

În cazul în care sunt îndeplinite conditiile legale, instanta emite somatia europeana de plata în cel mai scurt termen si în principiu în termen 30 de zile de la introducerea cererii, În calculul termenului de treizeci de zile nu este cuprins si termenul necesar reclamantului pentru a completa, rectifica sau modifica cererea.

Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului 5/2001, cand instanta constata ca preten?iile creditorului sunt justificate, va emite ordonan?a care va con?ine soma?ia de plata catre debitor, precum ?i termenul de plata. Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile ?i nici nu va depa?i 30 de zile. Judecatorul va putea stabili alt termen potrivit în?elegerii par?ilor. Aceasta ordonanta se va comunica partilor potrivit prevederilor Codului de Procedura Civila.

Somatia europeana de plata se emite sub form aunui formular împreuna cu o copie a formularului de cerere. În somatia europeana de plata, pârâtul estre informat cu privire la posibilitatea de a plati reclamantului suma care este mentionata în somatia de plata sau de a se opune somatiei de plata facând opozitie la instanta de origine, opozitie care trebuie trimisa în termen de treizeci de zile de la data la care i s-a comunicat sau notificat somatia.

În conformitate cu somatia europeana de plata, pârâtul este informat ca: somatia a fost emisa numai pe baza informatiilor furnizate de reclamant si nu a fost verificata de catre instanta; somatia va deveni executorie cu exceptia cazului în care s-a facut opozitie la instanta.

In dispozitivul hotararii judecatoresti autohtone se arata, de asemenea, suma pe care debitorul o datoreaza, termenul in care trebuie sa fie achitata, precum faptul ca debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data comunicarii hotararii judecatoresti. Hotararea romaneasca se comunica, din oficiu, prin agentii proceduralisi pe cheltuiala instantei de judecata, atat reclamantului, cat si paratului.

In cazul somatiei europene, instanta se asigura ca somatia de plata este comunicata sau notificata pârâtului conform cu legislatia nationala. Modalitatile in care somatia va putea fi comunicata paratului sunt reglementate de art 13 si 14 din Regulament.

1.Comunicarea sau notificarea însotita de confirmarea de primire de catre pârât

Somatia europeana de plata poate fi comunicata sau notificata pârâtului în conformitate cu legislatia nationala a statului în care trebuie efectuata comunicarea sau notificarea, într-unul din urmatoarele moduri:

- comunicare sau notificare personala, pârâtul semnând o confirmare de primire care contine data primirii;

- comunicare sau notificare personala printr-un document semnat de persoana competenta care a efectuat comunicarea sau notificarea, cu mentiunea ca pârâtul a primit actul sau ca a refuzat sa îl primeasca fara niciun motiv legitim, precum si cu data la care a fost comunicat sau notificat actul;

- comunicare sau notificare prin posta, pârâtul semnând si trimitând înapoi o confirmare de primire care contine data primirii;

- comunicare sau notificare prin mijloace electronice, cum ar fi faxul sau posta electronica, pârâtul semnând si trimitând înapoi o confirmare de primire care contine data primirii.

2. Comunicarea sau notificarea neînsotita de confirmarea de primire de catre pârât

Somatia europeana de plata poate fi, comunicata sau notificata pârâtului în conformitate cu legislatia nationala a statului în care trebuie efectuata comunicarea sau notificarea, într-unul din urmatoarele moduri:

- comunicare sau notificare personala, la adresa personala a pârâtului, unor persoane care locuiesc la aceeasi adresa ca acesta sau care sunt angajate la aceasta adresa;

- în cazul în care pârâtul este un lucrator care desfasoara o activitate independenta sau o persoana juridica, comunicare sau notificare personala, în localurile comerciale ale pârâtului, unor persoane angajate ale pârâtului;

- depunerea somatiei în cutia postala a pârâtului;

- depunerea somatiei la un oficiu postal sau la autoritatea publica competenta si comunicare scrisa cu privire la aceasta depunere în cutia postala a pârâtului, cu conditia ca aceasta comunicare scrisa sa mentioneze clar natura juridica a actului sau faptul ca este echivalenta cu o notificare sau comunicare si ca de la aceasta data încep sa curga termenele;

- prin posta fara dovada, atunci când pârâtul este domiciliat în statul membru de origine;

- prin mijloace electronice cu confirmare de primire automata, cu conditia ca pârâtul sa fi acceptat expres în prealabil acest mod de comunicare sau notificare.

Comunicarea sau notificarea se poate face, de asemenea, unui reprezentant al pârâtului.

Ambele hotarari pot fi atacate de catre paratul debitor. Daca pentru somatia romaneasca, formalismul este mai putin evident, in cazul somatiei europene, paratul, ca si reclamantul trebuie sa imbrace opozita la somatice sub forma unui formular-formularul tip F din anexa VI care îi este transmis odata cu somatia europeana de plata. Opozitia se trimite în termen de treizeci de zile de la data comunicarii sau notificarii somatiei catre pârât.

Paratul indica în opozitie ca el contesta creanta fara a fi obligat sa precizeze motivele acestei contestatii.

In cazul somatiei romanesti, debitorul este obligat sa indice si motivele pentru care a formulat cererea in anulare. Cererea in anulare se formuleaza in termen de 10 zile de la data comuniciarii Ordonantei.

De retinut este faptul ca doar debitoului i se recunoaste, in ambele reglementari, posibilitatea de a ataca hotarea judecatoreasca pronuntata. Astfel, in legislatia noastra, potrivit art 7 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 5/2001, in situatia in care cererea de emiterea a somatiei de plata a fost respinsa, hotararea pronuntata este irevocabila, nefiind supusa caii de atac a cererii in anulare, exercitarea acesteia de catre creditor fiind inadmisibila.   Mai mult, aceasta hotarare judecatoreasca de respingere a cererii de emitere a somatiei de plata este irevocabila, indiferenta daca actiunea a fost respinsa pe fond sau anulata ca netimbrata, pentru lipsa calitatii de reprezentant sau din alte considerente. Ca urmare, recursul declarat impotriva unei astfel de hotarari judecatoresti este inadmisibil.

Imposibilitatea formularii unei cereri de recurs impotriva unei astfel de hotatari judecatoresti a facut obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate invocata de Judecatoria Galati la data de 6 decembrie 2002. Curtea Constitutionala a respins aceasta exceptie, motivand faptul ca: “instituirea unei cai de atac cu fizionomi  juridica diferita de cea a cailor de atac de drept comun nu releva nici un aspect de neconstitutionalitate, fiind in deplina concordanta cu prevederile art 128 din Constitutie. In masura in care textul constitutional de referinta foloseste termenul generic de “cai de atac”, fara a le identifica si caracteriza, respectiv fara a se referi in terminis la apel si recurs, impoteza in care respectarea acestor date de identificare ar fi convertita intr-un criteriu de constitutionalitate, legiutorul ordinar este deplin indreptatit ca, in considerarea anumitor particularitati, sa opteze pentru o cale de atac cu o identitatea proprie, alta decat a celei de drept comun.”

In ceea ce priveste cererea de revizuire formulata de catre debitor, consideram ca nici aceasta cale de atac nu poate fi formulata impotriva unei hotarari prin care s-a solutionat cererea de emitere a unei somatii de plata, deoarece acestei cai extraordinare de atac ii sunt supuse doar hotararile care evoca fondul, in vreme ce prin procedura necontencioasa a somatiei de plata nu se rezolva fondul cauzei. Debitorului ii ramane insa posibilitatea sa formuleze sis a promoveze o cerere in anulare.

In cazul în care s-a facut opozitie în termen, procedura continua în fata instantelor competente din statul membru de origine în conformitate cu normele de procedura civila de drept comun, cu exceptia cazului în care reclamantul a cerut expres ca procedura sa ia sfârsit în acest caz. Atunci când reclamantul si-a valorificat creanta recurgând la procedura europeana a somatiei de plata, nicio dispozitie a legislatiei nationale nu aduce atingere pozitiei sale în cursul procedurii civile de drept comun ulterioare.

Trecerea la procedura civila de drept comun este reglementata de legislatia statului membru de origine. Reclamantul este informat cu privire la orice opozitie facuta de pârât si cu privire la orice trecere la procedura civila de drept comun.

Cererea în anulare se solu?ioneaza de catre instanta competenta pentru judecarea fondului cauzei în prima instanta. In situatia in care cererea in anulare este admisa, si ordonanta s-a anulat, aceasta hotarare este irevocabila, iar creditorul are posibilitatea sa utilizeze calea de drept comun pentru valorificarea creantei sale.

In cazul în care, nu a fost facuta nicio opozitie la instanta de origine, aceasta declara de îndata ca somatia europeana de plata este executorie, utilizând formularul tip G din anexa VII. Conditiile formale necesare dobândirii fortei executorii sunt reglementate de legislatia statului membru de origine.

Instanta trimite somatia europeana de plata executorie pârâtului.

O somatie europeana de plata devenita executorie în statul membru de origine se recunoaste si se executa în celelalte state membre fara a fi necesara o declaratie de constatare a fortei executorii si fara ca recunoasterea acesteia sa poata fi contestata.

Dupa expirarea termenului de opozitie, pârâtul are dreptul sa ceara reexaminarea somatiei europene de plata în fata instantei competente din statul membru de origine în cazul în cazul în care: somatia de plata a fost comunicata sau notificata în conformitate cu una din modalitatile prevazute la articolul si comunicarea sau notificarea nu a intervenit în timp util pentru a-i permite sa-si pregateasca apararea, fara ca acest lucru sa-i poata fi imputabil, sau daca pârâtul a fost împiedicat sa-si conteste creanta de cauze de forta majora sau datorita unor circumstante extraordinare, fara ca acest lucru sa-i poata fi imputabil, cu conditia ca, în ambele cazuri, sa actioneze cu promptitudine.

Dupa expirarea termenului de opozitie, pârâtul are, de asemenea, dreptul sa ceara reexaminarea somatiei europene de plata în fata instantei competente din statul membru de origine atunci când somatia de plata a fost emisa în mod vadit eronat, tinând seama de cerintele stabilite de prezentul regulament sau având în vedere alte circumstante exceptionale.

In cazul în care instanta respinge cererea pârâtului somatia europeana de plata ramâne valabila.

In cazul în care instanta hotaraste ca reexaminarea se justifica pe motiv ca este îndeplinita una din conditiile de reexaminare somatia europeana de plata este nula si neavenita.

La cererea creditorului ordonan?a ramasa definitiva, va fi investita cu formula executorie, potrivit dispozi?iilor Codului de procedura civila. Astfel investita, ordonan?a constituie titlu executoriu, care se elibereaza creditorului. Totodata titlul, în copie, se comunica ?i debitorului.

O remarca se impune a fi facuta in legatura cu investirea cu formula executorie a ordonantei de admitere. Astfel, prin Decizia nr. 11 din 20 martie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata ca: “Cererea de investire cu formula executorie a ordonantei de admitere, in tot sau in parte, a somatiei de plata nu este admisibila daca aceasta nu a fost comunicata prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.”

In ceea ce priveste executarea, procedurile de executare sunt reglementate de legislatia statului membru de executare. Somatia europeana de plata devenita executorie se executa în aceleasi conditii ca o hotarâre executorie luata în statul membru de executare.

In scopul executarii în alt stat membru, reclamantul furnizeaza autoritatilor de executare competente din acest stat membru o copie a somatiei europene de plata, astfel cum este declarata executorie de catre instanta de origine si traducerea somatiei europene de plata în limba oficiala a statului membru de executare. Traducerea este certificata de catre o persoana autorizata în acest scop într-unul din statele membre.

Nicio cautiune si nici un depozit, indiferent de denumire, nu pot fi impuse reclamantului care, într-un stat membru, solicita executarea unei somatii de europene de plata emise într-un alt stat membru datorita faptului ca este un resortisant strain sau ca nu are domiciliul sau resedinta în statul membru de executare.

La cererea pârâtului, instanta competenta din statul membru de executare refuza executarea în cazul în care somatia europeana de plata este incompatibila cu o hotarâre pronuntata sau o somatie emisa anterior în orice stat membru sau într-o tara terta, cu conditia ca: hotarârea pronuntata sau somatia emisa anterior sa priveasca aceleasi parti într-un litigiu având acelasi obiect; hotarârea pronuntata sau somatia emisa anterior sa îndeplineasca conditiile necesare recunoasterii acesteia în statul membru de executare si incompatibilitatea sa nu fi putut fi invocata în cursul procedurii judiciare în statul membru de origine.

Executarea este, de asemenea, refuzata, la cerere, în cazul si în masura în care pârâtul a platit reclamantului suma stabilita în somatia europeana de plata.

O somatie europeana de plata nu poate face în niciun caz obiectul unei reexaminari pe fond în statul membru de executare.

Atunci când pârâtul a cerut reexaminarea, instanta competenta în statul membru de executare poate, la cererea pârâtului, sa limiteze procedura de executare la masuri asiguratorii sa subordoneze executarea constituirii unei garantii pe care o determina sau, în circumstante exceptionale, sa suspende procedura de executare.

Prin contesta?ia la executare debitorul poate invoca aparari de fond impotriva titlului executoriu, cu excep?ia cazului în care a formulat cerere în anulare impotriva ordonan?ei de admitere a cererii creditorului.

Suma cheltuielilor de judecata aferente unei proceduri europene a somatiei de plata si procedurii civile de drept comun care urmeaza în cazul unei opozitii la somatia europeana de plata într-un stat membru nu este mai mare decât cheltuielile de judecata generate de o procedura civila de drept comun neprecedata de o procedura europeana a somatiei de plata în statul membru respectiv.

Orice aspect de procedura care nu este reglementat în mod expres prin acest regulament este completat prin dispozitiile din legislatia nationala.

Prin Regulamentul mai sus analizat s-a dorit a a simplifica, a se accelera si a se reduce costurile de procedura în cauzele transfrontaliere referitoare la creantele pecuniare necontestate.

Procedura instituita de acest regulament ar trebui sa constituie un instrument complementar si facultativ pentru reclamant, care este în continuare liber sa recurga la o procedura prevazuta de legislatia nationala. În consecinta, prezentul regulament nu înlocuieste si nici nu armonizeaza mecanismele de recuperare a creantelor necontestate existente în temeiul legislatiei nationale.

Reclamantul este obligat sa furnizeze, în cererea de somatie europeana de plata, informatii suficiente pentru identificarea si justificarea clara a creantei astfel încât sa permita pârâtului sa decida în cunostinta de cauza fie sa se opuna acesteia, fie sa nu o conteste. În acest context, reclamantul este obligat sa includa o descriere a elementelor de proba în sprijinul creantei.

Aplicarea acestui Regulament in statele membre se bazeaza, in mare masura, pe increderea reciproca intre institutiile acestor state.

O somatie europeana de plata emisa într-un stat membru si care a devenit executorie ar trebui sa fie considerata, în scopul executarii, ca si cum ar fi fost emisa în statul membru în care este solicitata executarea. Încrederea reciproca în administrarea justitiei în statele membre face ca o instanta dintr-un stat membru sa poate considera ca sunt îndeplinite toate conditiile de emitere a unei somatii europene de plata pentru a permite executarea somatiei în toate celelalte state membre fara un control judecatoresc privind aplicarea corecta a normelor minime de procedura în statul membru în care somatia trebuie sa fie executata.

Cu toate acestea, s-a considerat ca, in ceea ce priveste executarea, ar fi de preferat sa se aplice legislatia fiecarui stat in parte.

Aceste proceduri de somatie de plata au fost create pentru a face posibila recuperarea rapida a sumelor de bani rezultate din creante cerete, lichide si exigibile. Procedura este una rapida si eficienta prin termenul scurt de solutionare a cererilor, prin faptul ca nu se analizeaza fondul raporturilor juridice dintre parti  si prin accea ca nu este necesara parcurgerea etapei concilierii prevazute de art 720 indice 1 Cod Procedura Civila.

Regulamentul European nr 1896 se inscrie in categoria masurilor din domeniul cooperarii judiciare in materie civila, care au incidenta transfrontaliera si care sunt necesare functionarii pietei interne.

Cu toate ca a intrat in vigoare doar de cateva luni, prevederile acestui Regulament pot fi folosite cu succes de catre societatile creditoare romanesti in vederea recuperarii in mod rapid si necostisitor a creantelor de la partenerii lor din Uniunea Europeana, in baza principiului cooperarii judiciare si sporirii accesului la justitie.

.    Procedura ordonantei de plata prevazuta de Titlul IX din Proiectul noului Cod de Procedura Civila.

In Proiectul noului Cod de procedura civila, la Titlul IX, este prevazuta o procedura noua, aceea a ordonantei de plata. Aceasta procedura, din punctul nostru de vedere, preia, in mare parte, procedura prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 5/2001, aplicandu-se crean?elor certe, lichide ?i exigibile ce reprezinta obliga?ii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract, inclusiv din cele încheiate între un întreprinzator ?i o autoritate contractanta, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însu?it de par?i prin semnatura ori în alt mod admis de lege.  De la aplicarea acestei proceduri sunt excluse crean?ele înscrise la masa credala în cadrul unei proceduri de insolven?a si crean?ele care izvorasc din contractele încheiate între întreprinzatori ?i consumatori.

O noutate absoluta o reprezinta faptul ca, inainte de a putea introduce o cerere de emitere a unui ordonante de plata la instanta competenta, creditorul este nevoit sa ii comunice debitorului, prin intermediul executorului judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu con?inut declarat ?i confirmare de primire, o soma?ie, prin care îi va pune în vedere sa plateasca suma datorata în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Aceasta soma?ie întrerupe prescrip?ia extinctiva în condi?iile Codului civil.

Abia dupa comunicarea acestei somatii, si daca debitorul nu plate?te în termenul de 15 zile, creditorul poate introduce cererea privind ordonan?a de plata la instan?a competenta pentru judecarea fondului cauzei în prima instan?a.

Cererea de emitere a ordonantei de plata trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute si de cele doua Ordonante de Urgenta ale Guvernului, si anume Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001 si 119/2007. Cererea ?i actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte par?i sunt, plus unul pentru instan?a.

Pentru solu?ionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii ?i lamuriri, precum ?i pentru a starui în efectuarea pla?ii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o în?elegere a par?ilor asupra modalita?ilor de plata. Cita?ia va fi înmânata par?ii cu 10 zile înaintea termenului de judecata. În cita?ie se va preciza ca debitorul este obligat sa depuna întâmpinare cu cel pu?in 3 zile înaintea termenului de judecata, facându-se men?iune ca, în cazul nedepunerii întâmpinarii instan?a, fa?a de împrejurarile cauzei, poate considera aceasta ca o recunoa?tere a preten?iilor creditorului. In cazul celorlalte acte normative, debitorul avea posibilitatea sa depuna intampinare cel tarziu pana la primul termen de judecata.

Întâmpinarea nu se comunica reclamantului, care va lua cuno?tin?a de cuprinsul acesteia la primul termen de judecata.

In cazul în care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta ia act de aceasta împrejurare printr-o încheiere definitiva, prin care se dispune închiderea dosarului.  Când creditorul ?i debitorul ajung la o în?elegere asupra pla?ii, instan?a ia act de aceasta, pronun?ând o hotarâre de expedient. Hotarârea de expedient este definitiva ?i constituie titlu executoriu fara a fi învestita cu formula executorie.

Daca debitorul contesta creanta, instan?a verifica daca aceasta este intemeiata, in baza inscrisurilor aflate la dosar ?i a explica?iilor ?i lamuririlor partilor. În cazul în care apararea debitorului este întemeiata, instan?a va respinge cererea creditorului prin încheiere.

Daca apararile de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instan?a va respinge cererea creditorului privind ordonan?a de plata prin încheiere.

In aceste cazuri, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun.

In cazul în care instan?a, urmare a verificarii cererii pe baza inscrisurilor depuse, precum ?i a declaratiilor partilor, constata ca preten?iile creditorului sunt întemeiate, va emite o ordonan?a de plata, în care se precizeaza suma ?i termenul de plata. Acesta, la fel ca in cazul celorlalte acte normative deja in vigoare, nu va fi mai mic de 10 zile ?i nici nu va depa?i 30 de zile de la data comunicarii ordonan?ei. Judecatorul nu va putea stabili alt termen de plata, decât daca par?ile se în?eleg în acest sens.

Ordonan?a se va înmâna par?ii prezente sau se va comunica fiecarei par?i de indata, potrivit legii.

Daca de la data introducerii cererii creditorului au trecut mai mult de 90 zile fara a se pronun?a ordonan?a de plata, instan?a va dispune, chiar din oficiu, închiderea dosarului prin încheiere definitiva, creditorul putand formula o cerere potrivit dreptului comun. Art 12 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007, cuprinde aceeasi precizare, insa excepteaza de la calcul perioadele de intarziere datorate culpei creditorului.

Credem ca prevederea noua este una mai restrictive, deoarece nu cuprinde nicio exceptie, stabilind doar obligatia instantei de a inchide dosarul, la implinirea termenului.

La fel ca si reglementarile actuale, si cea viitoare arata ca impotriva ordonan?ei de plata debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânarii sau comunicarii acesteia.

Cererea în anulare poate fi introdusa, in noua reglementare, atat de catre debitor, cat si de catre creditor. Astfel, creditorul poate formula cerere in anulare împotriva încheierilor prin care s-a respins cererea lui pe motiv ca fost contestata sau ca necesita administrarea unor alte probe precum ?i in situatia in care cererea sa a fost admisa doar partial.

Prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerin?elor prevazute de prezentul titlu pentru emiterea ordonan?ei de plata, precum ?i, daca este cazul, cauze de stingere a obliga?iei ulterioare emiterii ordonan?ei de plata. Cererea în anulare se solu?ioneaza de catre instan?a care a pronun?at ordonan?a de plata, în complet format din 2 judecatori.

Cererea în anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi, însa, încuviin?ata, la cererea debitorului, numai daca se depune o cau?iune, al carei cuantum va fi fixat de instan?a.

Daca instan?a învestita admite, în tot sau în parte, cererea în anulare, aceasta va anula ordonan?a, în tot sau, dupa caz, în parte, pronun?ând o hotarâre definitiva

Hotarârea prin care a fost respinsa cererea în anulare este definitiva.

Ordonan?a de plata, devenita definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare are putere de lucru judecat ?i constituie titlu executoriu fara a fi învestita cu formula executorie.

Împotriva executarii silite a ordonan?ei de plata, partea interesata poate face contesta?ie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contesta?iei nu se pot invoca decât neregularita?i privind procedura de executare, precum ?i cauze de stingere a obliga?iei ivite ulterior ramânerii definitive a ordonan?ei de plata.

Aceasta procedura preia, cum am aratat, in mare, dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001. Cu toate ca, din anumite puncte de vedere, reglementarea este mai complexa, deoarece impune si o etapa preliminara, aceea a trimiterii notificarii catre debitor-asemenatoare pe alocuri cu chemarea la conciliere din forma actuala a Codului de Procedura civila, ea cuprinde si dispozitii menite sa grabeasca solutionarea cererii. Astfel, intampinarea trebuie depusa inainte de primul termen de judecata si ea nu se mai comunica, eliminandu-se astfel posibilitatea de a se da un termen pentru studiul intampinarii, iar intreaga procedura nu poate sa dureze mai mult de 90 zile, indiferent care ar fi motivele care au impiedit solutionarea rapida a cererii.

O alta noutate o constituie posibilitatea creditorului de a formula cerere in anulare in cazul respingerii cereriii sale, oferindu-se astfel acestuia dreptul de obtine analizarea cererii sale in complet de 2 judecatori.

Desi intentia legiuitorului a fost, cu siguranta, aceea de a crea o procedura noua si rapida de recuperare a creantelor necontestate, consideram ca tocmai unele dintre elementele de noutate sunt, cel putin pe alocuri, de natura sa o transforme intr-o procedura mai lunga decat cea existenta in prezent si anume: comunicarea, in prealabil, a notificarii catre debitor si stabilirea unui termen de plata de 15 zile in favoarea debitorului.

In ceea ce priveste necomunicarea intampinarii, creditorul putand-o lectura-de cele mai multe ori doar fugitiv- in sala de judecata, consideram prevederea ca fiind in defavoarea sa. De cele mai multe ori debitorul, prin intampinare, contesta creanta invocata de catre creditor, invocand diferite acte, iar creditorul este lipsit de posibilitatea de a dovedi, cu probe, ca aceasta contestare a creantei de catre debitor nu este intemeiata.

Pe langa aceste mici neajunsuri, apreciem ca pozitive alte elemente cum ar fi posibilitatea creditorului de a formula cerere in anulare. Potrivit actelor normative aflate acum in vigoare, creditorul este dezavantajat in fata debitotului, neputand ataca hotararea judecatoreasca pronuntata.

O astfel de prevedere era insa impetuos necesara pentru a reduce din “dezavantajul” in care se afla creditorul prin aceea ca nu putea studia intampinarea decat la primul termen de judecata, la dosarul cauzei.

Cu siguranta ca aceasta procedura noua, va suferi numeroase modificari si adapatri, impuse indeosebi de practica, la fel cum s-a intamplat cu actele normative aflate in prezent in vigoare, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 5/2001 si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr 119/2007, acte din care isi are izvorul.

Pregatirea profesionala si decizia CC 109/2010

S-a publicat motivarea deciziei nr.109/2010  Curtii constitutionale prin care s-a declarat neconstitutionalitatea OUG 159/2008, de modificare a legii avocatilor.

Ceea ce e interesant de observat la Decizia Curtii Constitutionale este ca a fost urmarea invocarii acestei exceptii intr-o cauza intentata de  Dr. George Dan Gogu, consilier juridic,care  a contestat  – in esenta – interzicerea admiterii in profesie cu scutire de examen pentru doctorii in drept si profesionistii cu zece ani vechime.

Deloc neasteptat s-a constatat:

Curtea observa ca elementele cuprinse în Nota de fundamentare nu sunt de natura sa justifice adoptarea ordonantei de urgenta, in conditiile stabilite de art.115 alin.(4) din Constitutie. “

Asadar nu s-a cercetat efectiv oportunitatea masurilor luate pe calea ordonantei, constitutionalitatea sau nu a acestora, ci faptul ca urgenta nu a fost justificata.

Una din prevederile – importante – ale ordonantei modifica art. 27 lit d) a Legii astfel : „Calitatea de avocat este suspendata …d) in cazul in care avocatul nu face dovada ca a frecventat formele de pregatire profesionala continua, in perioada celor 3 ani anteriori actualizarii licentei de exercitiu al profesiei, in conditiile prevazute de statutul profesiei.”

Asadar acum nu mai avem sanctiunea.

Intrebarea la care din nefericire stiu raspunsul este daca se vor mai tine seminariile de  pregatire, pentru care e nevoie de minim 10 participanti.

La toate seminariile de pregatire la care am participat, am vazut multi colegi -marea majoritate – care isi doresc sa faca schimb de experienta , sa afle solutiile recente ale instantelor  – in special clujene  -pe anumite tipuri de spete, si de fiecare data am auzit spunandu-se ca aceste seminarii sunt extrem de utile.

Recunosc, din nou, ca  o buna parte a colegilor  completau cu faptul ca e bine ca s-a instituit obligativitatea, pentru ca daca nu exista nu ar fi participat, si ar fi fost pacat.

Nu pot sa judec  pe nimeni, la fel sunt obligata – de stilul de viata, de clienti, de profesie  – sa gandesc si eu.

Sa las la o parte chiar ceea ce stiu ca e bine si util pe termen lung, si sanatos si important, ca doar am timp tot  restul vietii.

Un exemplu simplu si la indemana pentru mine ar fi sportul – si anume ca daca nu e obligatoriu, si nu exista nici o sanctiune, pot sa ma duc altadata.

Doar ca, exact in aceast atat de putin asteptat domeniu, in ce ma priveste – si in ce le priveste pe colegele mele – exista o sanctiune, si anume, daca lipsim de mai mult de 3 ori, si nu recuperam, profesoara nu ne mai primeste…Asa incat am colege care merg in acelasi loc, aproximativ in aceleasi zile, de 15 ani, de 10 ani, de 8 ani:)

Poate in locul ordonantei de guvern (si chiar a guvernului:) am avea cu totii nevoie de profesoara mea de aerobic.

Sau, din pacate, de un alt tip de constrangere.

Textul integral al deciziei il gasiti aici : http://www.juridice.ro/wp-content/uploads/deciziw-109.pdf

Eagles Long Road Out of Eden

Wednesday, June 10, 2009

They don’t do music, they ARE  the music.

I saw people with tears in their eyes after the show. And not only women, even if, to be honest, in majority..

Well, who wouldn’t, especially because is no way to deny that ..when we’re hungry love will keep us alive..”

Or when you hear Glenn swearing so sweet…Baby, I would never make you cry/I would never make you blue/I would never turn away/I would never be untrue.. (No more cloudy days)

And so much more.

I wish you to listen and live more Eagles, and not to live as in Business as usual:” they rob you blind, chew you up, and it ain’t pretty/And it’s a soul suckin’, soul suckin’, soul suckin’, soul suckin’/Soul suckin’, soul suckin’ world

We traveled  days to see them for 3 unbelievable hours  and I would do this again  in a heart beat :) (this to speak their great love language).

Thank you Glenn Frey, Don Henley, Joe Walsh,  Timothy B. Schmit

www.eaglesband.com

De ce?

Profesia de avocat este una nobila. Adevarat

Profesia de judecator este una nobila. Adevarat.

Atunci de ce ? De ce ..ce? Ce -o  stim si noi si ei.De ce  – eu nu stiu.

Stiu cateva  – din pacate multe  – intamplari (adevarate )- despre cum ne facem -reciproc  -viata grea unii altora.

Nici noi nu suntem ingeri. Dar nici nu suntem toti draci, nici prosti, nici rai, nici rau-intentionati.

In acest context ma obsedeaza versurile urmatoare (am avut, totusi , o profa buna de romana..:)

“O lupta-i viata deci te lupta/Cu dragoste de ea, cu dor

Pe seama cui? Esti un nemernic/Cand n-ai un tel hotarator.

Tu ai pe-ai tai!De n-ai pe nimeni/Te lupti pe seama tuturor.

(George Cosbuc – nu ca nu ati sti….dar legea drepturilor de autor..:)

Titlu

text